Schi în munții Rodnei, Maramureș

Schi în munții Rodnei, Maramureș


Când? 22-23 Februarie 2019

Echipa: eu și Andrei.

Schiatul la munte pentru week-endul ăsta a fost o idee de moment, spontană, cu o cazare făcută în grabă, și chiar și așa când ne făceam cumpărăturile în Kaufland pt. tură încă aveam dubii dacă se mergem sau nu, deoarece vremea arăta al naibii de instabilă, și Andrei îmi tot repeta ”Ești sigură că vrei să mergem? Încă mai avem timp să ne răzgândim!”. Nu ne răzgândim, vreau schi pe munte! Îmi lipsește enorm. 

Cu cât cunosc mai mulți oameni și dau de diferite mentalități și specimene cu atât simt nevoia să dispar la munte și să nu mai dau de nimeni. Chiar am nevoie de un an sabatic, abia aștept să-l pot lua! Cred că și dacă arăta furtună de zăpadă tot m-aș fi dus.

De data aceasta arăta vânt puternic, frig și soare cu nori. Când arată soare cu nori, de obicei sunt doar nori, dar am zis că ne încercăm norocul și ne ducem. Ajungem vineri noapte la Borșa. Fază epică la cazare: iese un tip din curte și ne roagă să nu parcăm încă mașina până nu iese altă mașină. Iese mașina în care era doar șoferul, iar tipul care ne-a zis să nu intrăm încă în curte, se pune în portbagajul mașinii, îl inchide pe dinăuntru, și mașina pleacă. Eu și Andrei am rămas mască. Dar să nu uităm că ne aflăm în Borșa! Am dat de o gazdă prietenoasă, iar când ne-am trezit bătea soarele în cameră, am fost extrem de entuziasmată căci îmi doream să rămână soare.

A fost ger în ziua aia. Deci foarte frig. Și chiar a bătut vântul tare, însă cum ne mișcam constant nu am simțit. Pentru că sunt o Bianca incurabilă, mi-am uitat mănușile acasă și m-am trezit speriată că nu am ce face în tură fără mănuși pe așa ger, chiar era cancer de frig. Era imposibil fără ele. Noroc că Andrei și-a pus 2 perechi, una de urcare și una de coborâre, ca să vezi cum se aliniază planetele! Dimineță înainte să se trezească Andrei, căutam mănuși pe olx în Borșa…:)) 

Ne-am dat de pe Gărgălău și de pe Musceta (hartă GPS de la Munții Noștri) , sus zăpada era tablă, jos era powder, chiar a fost o tură reușită. Chiar pe urcare înainte să ieșim în Poiana Știol a dat o rafală puternică, încât m-am întors înapoi între copaci și am tras o trântă de toată frumusețea, ce noroc că zăpada e moale!  

Ce m-a deranjat enorm a fost că s-a pătruns în Parcul Național Munții Rodnei cu snowmobile, deși la intrare scria clar că e interzis. M-au disturbat enorm și chiar am vrut să sunăm cu Andrei de urgență, însă am înțeles că e o mafie mână în mână și nu prea am fi avut cu cine discuta…Sper că într-o zi se vor lua măsuri în direcția asta!

Când ne-am întors, îi povesteam lui Andrei cum nu aș da munții și schiatul și sălbăticia și liniștea și frigul și vântul pentru nimic în lume…

Dacă vrei să mă plictiseşti sau să mă ucizi cu zile, du-mă pe o plajă luxoasă, la un hotel de 7 stele, sau orice snobăreală asemănătoare cu insule exotice. Nu dau -15 cu tot cu vânt puternic şi nici liniile de ski din munți pe nimic în lume. Costă numai fericire!

Dacă ți-a plăcut articolul...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *